Timp estimat de citire: 14 minute

Șederea pe termen lung în România: ghid complet pentru angajatori (OUG 32/2026)

Dacă angajezi lucrători din afara Uniunii Europene, e posibil ca unii dintre ei să fie deja în al treilea, al patrulea sau al cincilea an de ședere în România. Alții vor ajunge acolo în curând. Pentru tine, ca angajator, asta înseamnă o oportunitate concretă: un rezident pe termen lung se angajează mult mai simplu decât un lucrător proaspăt adus din afara UE — și un set de obligații pe care trebuie să le cunoști.

Acest ghid explică ce este șederea pe termen lung, cine se califică, ce s-a schimbat prin OUG 32/2026, cum angajezi un rezident pe termen lung și ce obligații ai, cu temeiul legal la fiecare afirmație.

Cuprins

• Ce înseamnă șederea pe termen lung
• Permis unic vs. ședere pe termen lung
• Cine poate aplica
• Cine nu poate aplica
• Condițiile, una câte una
• Cum se numără cei 5 ani
• Excepții: cine poate sări peste unele condiții
• Certificatul A2 de limba română (din 1 ianuarie 2027)
• Cursul de limba română organizat de angajator vs. certificatul A2
• Dosarul și procedura
• Termenele procedurii
• Permisul: valabilitate și cost
• Drepturile rezidentului pe termen lung
• Cum se angajează un rezident pe termen lung
• Drumul de la permisul unic la șederea pe termen lung
• Cum se pierde dreptul
• Întrebări frecvente

Ce înseamnă șederea pe termen lung

Dreptul de ședere pe termen lung este dreptul unui cetățean din afara UE de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă nedeterminată (art. 2 lit. i¹ din OUG 194/2002). Titularul acestui drept este „rezident pe termen lung” (art. 2 lit. d)). În vorbirea curentă i se mai spune „rezidență permanentă”; denumirea legală este cea de mai sus, din 2011.

Diferența față de permisul de ședere temporar este fundamentală: permisul temporar spune „această persoană poate sta în România pentru că are acest loc de muncă.” Șederea pe termen lung spune „această persoană trăiește în România și are dreptul să rămână aici, indiferent de angajator.”

OUG 32/2026 nu a schimbat drepturile rezidentului pe termen lung. A schimbat însă modul în care se dovedește limba română la depunerea cererii și a rescris regulile după care angajezi un străin care are deja acest statut.

Permis unic vs. ședere pe termen lung

Înțelegerea diferenței dintre aceste două statute te ajută să vezi de ce un lucrător cu ședere pe termen lung simplifică semnificativ relația de muncă.

Durata dreptului. Permisul unic (ședere temporară în scop de muncă) durează cât contractul de muncă, cel mult 2 ani, apoi se prelungește (art. 56 alin. (2)). Șederea pe termen lung se acordă pe perioadă nedeterminată (art. 70 alin. (1)).

Legat de angajator. Cu permis unic, da. Cu ședere pe termen lung, nu.

Dacă încetează contractul. Cu permis unic, dreptul de ședere mai ține cel mult 90 de zile fără indemnizație de șomaj (art. 56 alin. (6)). Cu ședere pe termen lung, pierderea locului de muncă nu are nicio consecință asupra dreptului de ședere.

Schimbarea angajatorului. Cu permis unic, lucrătorul poate demisiona abia după 6 luni, mai puțin în caz de încălcare gravă din partea angajatorului (art. 56 alin. (13) și (14)); pentru lucrătorii plasați prin agenție, doar prin acea agenție până la 2 ani (art. 40 alin. (2)-(4) OUG 32/2026). Ca rezident pe termen lung, fără aceste limite — ca pentru orice salariat.

Ocupația. Pentru lucrătorii D/AM2, doar din Lista ocupațiilor deficitare (art. 1 alin. (3) OUG 32/2026). Pentru rezidentul pe termen lung, fără legătură cu lista.

Pentru tine, ca angajator, asta înseamnă: un rezident pe termen lung nu pleacă dacă nu reușești să prelungești la timp formalitățile, nu depinde de un contingent anual și nu are nevoie de agenție. E un angajat stabil, de durată.

Cine poate aplica

Cererea o poate face străinul care, la data soluționării, are un drept de ședere temporară sau beneficiază de protecție internațională în România (art. 70 alin. (1)). Nu tu, ca angajator, depui cererea — o face lucrătorul, la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Dar e util să știi condițiile, pentru că ele te ajută să evaluezi situația oamenilor pe care îi ai deja în echipă și să planifici din timp.

Cine nu poate aplica

Legea exclude explicit de la acest drept următoarele categorii (art. 70 alin. (2)):

• titularii unui drept de ședere temporară pentru studii;
• solicitanții de protecție internațională;
• solicitanții sau beneficiarii de protecție temporară ori de altă formă de protecție decât cea internațională;
• cei aflați în România cu viză de scurtă ședere, viză diplomatică sau de serviciu;
• titularii unui drept de ședere obținut ca lucrător sezonier sau au pair.

Dacă lucrătorul tău este angajat cu un permis unic obișnuit (nu sezonier), această excludere nu i se aplică.

Condițiile, una câte una

Toate condițiile de mai jos trebuie îndeplinite împreună (art. 71 alin. (1)):

• 5 ani de ședere continuă înainte de depunerea cererii, cu drept de ședere temporară sau protecție internațională (lit. a)).
• Mijloace de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dovedite pe cel puțin 12 luni. Membrii de familie ai cetățenilor români sunt exceptați (lit. b)). În practică, un contract de muncă activ și salariul plătit regulat acoperă de regulă această condiție.
• Asigurare socială de sănătate (lit. c)) — dacă lucrătorul e angajat legal, e asigurat prin contribuțiile la CAS.
• Spațiu de locuit deținut legal — contract de închiriere sau proprietate (lit. d)).
• Limba română cel puțin la nivel satisfăcător (lit. e)).
• Fără pericol pentru securitatea națională (lit. f)).
• Fără amenințare la adresa ordinii publice. Condiția este îndeplinită dacă lucrătorul nu a săvârșit, cu intenție, infracțiuni în România pentru care a primit o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani (lit. g)).

Dacă ai un lucrător care e angajat legal de câțiva ani, plătit la timp, cu contribuții plătite și cu o locuință, el îndeplinește deja cea mai mare parte a condițiilor prin activitatea normală de salariat.

Cum se numără cei 5 ani

Aici se pierd cele mai multe dosare. Regulile sunt stricte și specifice (art. 71 alin. (1) lit. a)):

Absențele. Nu mai mult de 6 luni consecutive și nu mai mult de 10 luni în total în cei 5 ani (pct. (i)). Dacă ai lucrători care pleacă regulat acasă în concediu pentru o lună sau două pe an, asta nu e o problemă. Dar perioade lungi de detașare în afara României sau concedii prelungite pot afecta eligibilitatea.

Șoferii de transport internațional. Deplasările în străinătate făcute prin natura serviciului nu se socotesc absență, dacă sunt dovedite cu înscrisuri (pct. (i)). Dacă ai flotă de transport internațional, păstrează documentele care atestă deplasările.

Nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul României în această perioadă (pct. (ii)).

Studiile se iau în calcul la jumătate — 2 ani de studii contează ca 1 an din cei 5 (pct. (iii)).

Ce nu se ia în calcul deloc. Șederea ca lucrător sezonier sau au pair și cea în baza vizei de scurtă ședere, diplomatice sau de serviciu (pct. (iv)).

Beneficiarii de protecție internațională au reguli proprii: perioada se poate reduce la 4 ani sau la jumătate și se numără de la depunerea cererii de protecție (pct. (v)-(vii)).

Ca angajator, punctul esențial este acesta: ce întrerupe continuitatea? Suspendarea contractului de muncă mai mult de 3 luni consecutive, pauzele mai lungi de 90 de zile între angajatori și absențele prelungite din țară. Dacă vrei ca lucrătorii tăi să ajungă la șederea pe termen lung, asigură-te că nu le expiră permisul și că nu rămân prea mult timp fără contract activ.

Excepții: cine poate sări peste unele condiții

Legea prevede câteva excepții importante:

Minorii. Un copil poate primi dreptul de ședere pe termen lung fără să îndeplinească condițiile de mai sus, dacă unul sau ambii părinți îl au deja. Dacă doar un părinte este rezident pe termen lung, e nevoie de consimțământul celuilalt, în formă autentică (art. 71 alin. (3)).

Străinii de origine română, cei a căror ședere este în interesul statului român și minorii aflați în situațiile de la art. 131 alin. (6) pot primi dreptul fără condițiile de la lit. a)-e) (art. 71 alin. (2)).

Investitorii care dovedesc investiții de minimum 1.000.000 euro, potrivit cotei proprii de participare, sau peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă pot primi dreptul fără condițiile privind durata șederii și mijloacele de întreținere (art. 71 alin. (4)).

Posesorii de Carte albastră a UE au un regim propriu: 5 ani de ședere în UE, din care ultimii 2 în România (art. 71 alin. (5)).

Certificatul A2 de limba română (din 1 ianuarie 2027)

Aceasta este una dintre cele mai importante modificări aduse de OUG 32/2026.

Până acum, nivelul de limbă se stabilea printr-un interviu susținut la depunerea cererii. OUG 32/2026 a făcut două modificări la art. 72 din OUG 194/2002: a introdus un document nou la dosar — certificat de competență lingvistică eliberat de instituții acreditate din România, care atestă cunoașterea limbii române la un nivel nu mai mic decât A2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi (art. 72 alin. (1) lit. f), introdus prin art. 45 pct. 51 din OUG 32/2026); și a abrogat alineatul care prevedea interviul (art. 72 alin. (2), abrogat prin art. 45 pct. 52).

Data care contează este 31 decembrie 2026. Potrivit art. 52 alin. (6) din OUG 32/2026, cererile de acordare a dreptului de ședere pe termen lung depuse până la 31 decembrie 2026 se soluționează potrivit legislației aplicabile anterior ordonanței. Concret:

• Cereri depuse până la 31 decembrie 2026: se aplică regula veche — interviu la depunerea cererii.
• Cereri depuse de la 1 ianuarie 2027: certificat A2 de la o instituție acreditată din România, depus la dosar.

Dacă ai lucrători care împlinesc cei 5 ani în 2026, merită să îi anunți din timp: au un motiv concret să depună cererea înainte de 31 decembrie 2026, când încă se aplică interviul. Cine împlinește cei 5 ani mai târziu ar trebui să își planifice din timp examenul de limbă.

Minorii neînsoțiți de la art. 131 alin. (3) lit. c) și d) sunt exceptați de la certificat (art. 72 alin. (3)).

La data verificării (octombrie 2026), pagina IGI dedicată șederii pe termen lung nu menționa încă certificatul printre documente. Recomandă lucrătorilor tăi să confirme cu formațiunea teritorială IGI ce se aplică dosarului lor.

Cursul de limba română organizat de angajator vs. certificatul A2

Această distincție e importantă și merită clarificată.

OUG 32/2026 te obligă, ca angajator, să asiguri cursuri de limba română cu elemente de integrare culturală și socială — minimum 6 ore/săptămână, minimum 6 luni de la începerea activității (art. 7 alin. (1) lit. g)). Acest curs pregătește nivelul A2.

Însă cursul organizat de angajator nu ține loc de certificat. Certificatul pentru IGI trebuie eliberat de o instituție acreditată. Un curs organizat de angajator contează doar dacă se încheie cu o evaluare la o astfel de instituție.

Ce înseamnă asta în practică: cursul pe care tu oricum ești obligat să îl organizezi pregătește lucrătorul pentru examen. Examenul se susține separat, la o instituție acreditată. Cursul e pregătirea; certificatul e confirmarea oficială.

Și aici apare cercul virtuos: tu organizezi cursul (obligație legală) → lucrătorul ajunge la nivel A2 → lucrătorul obține certificatul → lucrătorul poate aplica pentru ședere pe termen lung → un rezident pe termen lung se angajează mult mai simplu, fără platformă, fără agenție, fără contingent. Obligația ta de a organiza cursul nu e doar o bifă administrativă — e o investiție care îți aduce un angajat mai stabil.

Dosarul și procedura

Cererea se depune personal de către lucrător, la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), de regulă cea din județul în care locuiește. Documentele cerute de art. 72 alin. (1) sunt:

• cererea-tip;
• documentul de trecere a frontierei (pașaportul), original și copie;
• acte doveditoare privind deținerea legală a spațiului de locuit;
• acte doveditoare privind mijloacele de întreținere (contractul de muncă, fluturași de salariu);
• dovada asigurării sociale de sănătate;
• certificat de cazier judiciar eliberat de autoritățile române;
• certificatul de limbă A2, pentru cererile depuse după 31 decembrie 2026.

IGI poate solicita și documente de stare civilă, în funcție de situație. Tu, ca angajator, nu depui cererea, dar poți ajuta lucrătorul furnizându-i la timp actele care depind de tine: adeverință de venit, copie contract, dovada plății salariului.

Termenele procedurii

Legea stabilește termene clare (art. 73-74):

• Soluționarea cererii: maximum 6 luni de la înregistrare, cu o posibilă prelungire de 3 luni pentru motive obiective, cu înștiințarea solicitantului (art. 73 alin. (3)).
• Comunicarea aprobării: 15 zile lucrătoare de la soluționare (art. 73 alin. (4)).
• Prezentarea pentru eliberarea permisului: 30 de zile de la primirea comunicării (art. 73 alin. (5)).
• Comunicarea refuzului, cu motivarea: 15 zile lucrătoare de la soluționare (art. 74 alin. (2)).
• Contestarea refuzului: 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel București (art. 74 alin. (3)).

Două garanții importante în caz de refuz: refuzul nu afectează dreptul de ședere pe care lucrătorul îl are deja (art. 74 alin. (4)), iar decizia trebuie să țină cont de durata șederii și de legăturile cu România, respectând proporționalitatea, fără a se putea baza pe considerente economice (art. 74 alin. (5)).

Important: pe durata așteptării, lucrătorul trebuie să își prelungească la timp permisul temporar. Cererea de ședere pe termen lung nu îl înlocuiește. Asigură-te că departamentul tău de HR urmărește acest lucru.

Permisul: valabilitate și cost

Dreptul este pe perioadă nedeterminată, dar cardul are termen (art. 110 alin. (1)):

• 10 ani pentru membrii de familie ai cetățenilor români;
• 5 ani pentru toți ceilalți.

Se reînnoiește succesiv pentru aceeași perioadă, iar cererea de reînnoire se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare (art. 110 alin. (4)). În permis se înscrie adresa de domiciliu din România, nu de reședință (art. 110 alin. (2)).

Costurile, suportate de lucrător, sunt relativ mici (conform fișei de taxe publicate de IGI):

• 128 lei — taxa de acordare a dreptului de ședere pe termen lung (OG nr. 24/1992). Membrii de familie ai cetățenilor români sunt scutiți (art. 73 alin. (6)).
• 265 lei — costul permisului (cardul).
• 265 lei — reînnoirea permisului.

Cuantumurile se actualizează prin acte separate de OUG 194/2002 — verifică pe site-ul IGI la momentul plății.

Drepturile rezidentului pe termen lung

Art. 80¹ alin. (1) din OUG 194/2002 prevede tratament egal cu cetățenii români, în condițiile legii, în ceea ce privește:

• accesul la piața muncii, inclusiv condițiile de angajare și de muncă, activitățile economice independente (PFA, întreprindere individuală, întreprindere familială) și activitățile profesionale, cu excepția celor care presupun exercitarea unor prerogative ale autorității publice (lit. a));
• accesul la toate formele și nivelurile de învățământ și de pregătire profesională, inclusiv bursele de studiu (lit. b));
• echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor, certificatelor, atestatelor și calificărilor profesionale (lit. c));
• securitatea socială, asistența și protecția socială (lit. d));
• asistența de sănătate publică (lit. e));
• deduceri de impozit pe venitul global și scutiri de taxe (lit. f));
• accesul la bunuri și servicii publice, inclusiv obținerea de locuințe (lit. g));
• libertatea de asociere, afiliere și apartenență la o organizație sindicală sau profesională (lit. h)).

La acestea se adaugă:

• Domiciliul. Rezidentul pe termen lung își poate stabili sau schimba domiciliul în România în aceleași condiții ca cetățenii români (art. 76).
• Familia. Poate fi sponsor pentru reîntregirea familiei (art. 46 alin. (1)), iar soțului, soției și membrilor de familie li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru perioade de până la 5 ani (art. 62 alin. (5)).
• Stabilitate. Dreptul poate fi revocat doar pentru amenințare la adresa ordinii publice, în sensul pedepsei de peste 5 ani descrise mai sus, sau pentru pericol la adresa securității naționale (art. 77 alin. (2)). Pierderea locului de muncă nu este un motiv de revocare.

„În condițiile legii” înseamnă că fiecare drept se exercită după regulile din domeniul lui: stagiu de cotizare pentru pensie, criterii de venit pentru ajutoare sociale, condiții de autorizare pentru profesiile reglementate.

Pentru tine, ca angajator, lista aceasta de drepturi înseamnă un lucru concret: rezidentul pe termen lung este tratat ca forță de muncă locală. Nu ai restricții suplimentare la angajarea lui, comparativ cu un cetățean român.

Cum se angajează un rezident pe termen lung

OUG 32/2026 a introdus în OUG 194/2002 art. 132¹, care enumeră străinii ce pot fi încadrați în muncă în baza permisului de ședere pe care îl au deja. Prima categorie este cea a titularilor dreptului de ședere pe termen lung (alin. (1) lit. a)).

Ce nu este necesar:

• cerere unică în WorkinRomania.gov.ro, viză D/AM1 sau D/AM2 și permis unic;
• agenție de plasare și contract de plasare;
• înregistrarea ta în platformă: art. 4 alin. (2) din OUG 32/2026 exceptează expres angajatorii care încadrează străini din categoriile de la art. 132¹ alin. (1) lit. a)-h) și j)-m);
• verificarea Listei ocupațiilor deficitare: condiția de la art. 132¹ alin. (4) privește doar lit. i) și n), nu și lit. a);
• limite de ore: plafoanele de 6 și de 4 ore/zi privesc studenții și al doilea contract al titularilor de permis unic (art. 132¹ alin. (2) și (3)).

Angajarea unui rezident pe termen lung nu depinde, așadar, nici de platformă, nici de listă, nici de contingentul anual — și nu este afectată de blocajele sau întârzierile acestora.

Mai mult, legea îl așază alături de forța de muncă locală: pentru o viză D/AM1 de lucrător înalt calificat, trebuie să arăți că ai încercat să ocupi postul cu un cetățean român, un cetățean UE, SEE sau elvețian ori cu un străin titular al dreptului de ședere pe termen lung (art. 27¹ alin. (3) lit. c)).

Ce rămâne obligatoriu pentru tine ca angajator:

• Comunicarea către IGI a copiei contractului și a permisului de ședere pe termen lung — cel mult 10 zile de la începerea activității (art. 132¹ alin. (6)). Sancțiune: 10.000–20.000 lei pentru fiecare persoană (art. 134 pct. 19 și art. 135 alin. (1) lit. h)).
• Comunicarea către IGI a modificării sau încetării contractului — 5 zile lucrătoare (art. 132¹ alin. (7)).
• Contract individual de muncă în română și în limba statului de origine sau într-o limbă de circulație internațională pe care salariatul o înțelege — la încheiere (art. 16 alin. (1⁹) Codul muncii). Sancțiune: 6.000 lei pentru fiecare contract (art. 260 alin. (1) lit. e⁶)).
• Înregistrarea contractului în REGES-ONLINE — înainte de începerea activității (HG nr. 295/2025).

Contractul se poate semna fără certificatul medical de aptitudine, dar salariatul trebuie să îl obțină cel târziu la data începerii activității (art. 27 alin. (6) și (7) din Codul muncii).

Obligațiile din art. 7 al OUG 32/2026. Plata salariului în cont bancar, instruirea SSM într-o limbă înțeleasă, cursurile de limba română, notificarea IGI în 5 zile lucrătoare la încetarea contractului și păstrarea documentelor timp de 5 ani sunt formulate pentru „angajatorii care încadrează în muncă străini pe teritoriul României”, fără excepție expresă pentru vreo categorie.

Două elemente de text merg însă în sens opus: articolul este așezat în secțiunea despre angajatorii înregistrați, iar amenda de 5.000–10.000 lei este prevăzută „pentru fiecare lucrător străin plasat, după caz” (art. 42 alin. (2) lit. a)), adică pentru cel venit prin agenție. Pentru notificări și păstrarea documentelor, amenda este de 15.000–30.000 lei (art. 42 alin. (3) lit. b) pct. (i)). Până la o clarificare oficială, lectura prudentă este să aplici aceste obligații și rezidenților pe termen lung.

Drumul de la permisul unic la șederea pe termen lung

Pentru un lucrător venit cu viză de muncă, anii petrecuți cu permis unic se numără integral. Ce poate întrerupe cei 5 ani, sub noul regim:

• Contract suspendat prea mult. Dreptul de ședere în scop de muncă se revocă dacă contractul individual de muncă a fost suspendat, în condițiile art. 52 din Codul muncii, mai mult de 3 luni consecutive sau 6 luni cumulate pe durata permisului (art. 77 alin. (3) lit. i), introdusă prin OUG 32/2026).
• Pauză între angajatori. După încetarea contractului, șederea temporară mai este valabilă cel mult 90 de zile fără indemnizație de șomaj (art. 56 alin. (6)). Fără contract nou în acest termen, șederea legală se termină și, odată cu ea, continuitatea celor 5 ani.
• Plecări lungi din țară. Peste 6 luni consecutive sau 10 luni în total.
• Permis expirat. Legea cere drept de ședere „în mod continuu”, așa că nu lăsa permisul să expire. Depune prelungirea la timp.
• Munca sezonieră. Nu se ia în calcul deloc.

Pentru tine, ca angajator, un salariat care ajunge rezident pe termen lung înseamnă sfârșitul prelungirilor de permis unic, al dependenței de listă și de platformă și un om care rămâne. Dacă vrei ca lucrătorii tăi valoroși să ajungă acolo, asigură-te că nu le expiră permisele, că nu rămân fără contract mai mult de 90 de zile și că au acces la cursul de limba română.

Cum se pierde dreptul

Dreptul de ședere pe termen lung încetează în cazurile de la art. 70 alin. (3):

• prin anulare sau revocare (lit. a));
• la obținerea unui drept de ședere pe termen lung în alt stat (lit. b));
• la o absență din România mai mare de 12 luni consecutive, cu excepția cazului în care străinul a avut în acest timp drept de ședere temporară într-un stat membru al UE ori este minor cu un părinte cetățean român sau cu drept de ședere în România (lit. c));
• la o absență din România mai mare de 6 ani consecutivi, chiar cu drept de ședere temporară într-un stat membru al UE (lit. d));
• la cerere sau la dobândirea cetățeniei române (lit. e));
• la o absență de peste 2 ani consecutivi din UE, SEE și Elveția, pentru foștii posesori de Carte albastră a UE (lit. f));
• la anularea protecției internaționale, dacă dreptul a fost obținut în această calitate (lit. g)).

Anularea intervine, între altele, dacă dreptul a fost obținut cu informații sau documente false ori printr-o căsătorie de conveniență (art. 77 alin. (1)).

Dacă dreptul a încetat pentru motivele de la lit. b)-d) și străinul se află în România, are 30 de zile de la comunicare să ceară un permis de ședere temporară (art. 70 alin. (4)). Un nou drept de ședere pe termen lung poate fi acordat după o nouă ședere continuă de cel puțin 12 luni (art. 70 alin. (5)).

Ce înseamnă asta pentru tine: dacă un lucrător rezident pe termen lung pleacă din România mai mult de 12 luni (de exemplu, trimis într-un proiect în altă țară), riscă să piardă acest statut. Ține cont de asta la detașări și la proiecte internaționale.

Întrebări frecvente

Trebuie să fiu înregistrat în WorkinRomania ca să angajez un rezident pe termen lung?

Nu. Art. 4 alin. (2) din OUG 32/2026 exceptează angajatorii care încadrează titulari ai dreptului de ședere pe termen lung. Rămâne obligația de a trimite la IGI, în cel mult 10 zile de la începerea activității, copia contractului și a permisului de ședere pe termen lung.

Contează dacă ocupația este pe Lista ocupațiilor deficitare?

Nu. Dintre străinii care lucrează în baza permisului pe care îl au deja, condiția privind lista se aplică doar al doilea contract al unui titular de permis unic și membrilor de familie ai unui cetățean străin (art. 132¹ alin. (4)) — nu și rezidentului pe termen lung.

Dacă angajez un rezident pe termen lung, mai trebuie să organizez cursul de limba română?

Art. 7 al OUG 32/2026 formulează obligațiile pentru „angajatorii care încadrează în muncă străini pe teritoriul României”, fără excepție expresă pentru vreo categorie. Până la o clarificare oficială, lectura prudentă este să organizezi cursul și pentru rezidenții pe termen lung. Nu rișți nimic, iar beneficiile sunt reale — mai ales dacă lucrătorul mai are nevoie de consolidarea limbii române.

Ce se întâmplă dacă lucrătorul meu nu are încă A2 și vrea să aplice după 2027?

Fără certificatul A2, dosarul va fi respins. Asigură-te că lucrătorii tăi care se apropie de 5 ani de ședere au acces la cursul de limba română acum, nu în ultimul moment. Cursul din OUG 32/2026 îi pregătește direct pentru examenul A2.

Dacă rezidentul pe termen lung își pierde locul de muncă, pierde și șederea?

Nu. Dreptul este pe perioadă nedeterminată și nu depinde de un contract de muncă. Se poate pierde, între altele, prin absențe lungi din România, prin anulare sau prin revocare pentru motive de ordine publică ori securitate națională — nu prin pierderea locului de muncă.

Pot angaja un rezident pe termen lung pe orice ocupație?

Da. Rezidentul pe termen lung nu mai e supus Listei ocupațiilor deficitare. Poți să îl angajezi pe orice post pentru care este calificat, exact ca pe un cetățean român.

Un lucrător cu ședere pe termen lung mai poate fi sancționat pentru muncă ilegală?

Rezidentul pe termen lung are dreptul de a munci fără aviz de muncă, dar asta nu înseamnă fără contract. Dacă îl angajezi fără contract individual de muncă sau fără notificarea IGI, te expui acelorași sancțiuni ca pentru orice angajare ilegală.

Șederea pe termen lung este același lucru cu cetățenia română?

Nu. Lucrătorul rămâne cetățean al statului de origine, cu pașaportul acestuia. Cetățenia română se obține printr-o procedură separată, iar la dobândirea ei dreptul de ședere pe termen lung încetează automat.

Organizează cursul de limba română acum

Cursul de limba română nu e doar o obligație legală — e piesa care leagă angajarea simplificată, integrarea reală și retenția pe termen lung. Organizat corect, pregătește lucrătorii tăi pentru certificatul A2, le deschide calea spre șederea pe termen lung și îți simplifică ție angajarea pe termen lung.

La INDORA, oferim cursuri de limba română pentru lucrători străini, construite pe situații reale de muncă și viață cotidiană, cu componentă de integrare culturală și socială, conform cerințelor OUG 32/2026. Platforma noastră suportă cursuri în 10 limbi, iar livrarea se face online, adaptabilă la programul de lucru al angajaților tăi.

Citește mai mult despre cursurile INDORA pentru angajatori sau scrie-ne la contact@indora.social. Rămânem la dispoziție pentru orice informații suplimentare.

Vezi și

• Angajator înregistrat, autorizat sau agenție de plasare: cele 3 categorii din OUG 32/2026
• Ordinul 655/2026: ce trebuie să conțină contractul unui lucrător străin
• Certificatul de absolvire a cursului de limba română (OUG 32/2026)
• Long-term residence in Romania: conditions, rights and what changes under OUG 32/2026 (English version)

Nou în România? Începe cu bazele.

Descarcă un ghid scurt cu fraze practice în limba română și sfaturi pentru prima lună de muncă.

---

Acest articol are la bază OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România (cu modificările aduse prin OUG 32/2026), OUG 32/2026, Ordinul 655/2026 și Codul Muncii (Legea 53/2003). Are scop informativ și nu constituie consultanță juridică. Taxele și procedurile se pot modifica — verifică întotdeauna cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) condițiile actuale la momentul depunerii.