Ordinul 655/2026: noile modele obligatorii de contracte pentru plasarea lucrătorilor străini

OUG 32/2026 a schimbat cadrul angajării lucrătorilor străini, iar acum apare prima piesă importantă de aplicare: modelele de contracte standardizate. Ordinul 655/2026 nu mai lasă forma contractelor la libera alegere a părților, ci impune modele-cadru obligatorii, cu elemente care nu pot lipsi. Pentru angajatori, asta înseamnă mai multă claritate, dar și mai puțină marjă de eroare. Mai jos explicăm, pe înțelesul angajatorului, ce aduce ordinul și ce trebuie verificat.

Cuprins

• Ce este Ordinul 655/2026 și de când se aplică
• Cele trei modele de contracte
• Modele obligatorii și nulitatea absolută
• Obligația contractelor bilingve
• Contractul de prestări servicii (agenție–angajator)
• Contractul de plasare (tripartit)
• Contractul individual de muncă al străinului
• Cursul de limba română, clauză obligatorie în contract
• Recuperarea costurilor dacă lucrătorul pleacă devreme
• Protecția lucrătorului împotriva abuzurilor
• Reguli tranzitorii: ce contracte se schimbă
• Ce trebuie să facă angajatorul acum
• Întrebări frecvente

Ce este Ordinul 655/2026 și de când se aplică

Ordinul nr. 655/2026 a fost emis de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 484 din 11 iunie 2026. Este în vigoare de la 11 iunie 2026. El se întemeiază pe prevederile OUG 32/2026, mai exact pe articolele care prevedeau adoptarea unor modele-cadru pentru contractele din activitatea de plasare.

Scopul ordinului este simplu, dar important: să standardizeze contractele folosite la aducerea și angajarea lucrătorilor străini, astfel încât anumite elemente esențiale (de la salariu și timp de muncă, la cazare, transport, drepturi și protecții) să fie prezente întotdeauna, în aceeași formă, indiferent de agenție sau de angajator. Cu alte cuvinte, statul a decis cum trebuie să arate aceste contracte și nu mai lasă forma la latitudinea părților.

Pentru angajatorii care folosesc lucrători din afara UE prin agenții de plasare, acest ordin este una dintre cele mai concrete piese de aplicare a OUG 32/2026 apărute până acum. Nu mai vorbim despre principii generale, ci despre documente exacte, cu rubrici obligatorii.

Cele trei modele de contracte

Ordinul aprobă, prin cele trei anexe, modele-cadru pentru trei contracte distincte, care acoperă întregul lanț al plasării unui lucrător străin:

• Contractul de prestări servicii (anexa 1): între agenția de plasare și angajator. Reglementează relația comercială prin care agenția identifică, selectează și plasează lucrători străini pentru angajator.
• Contractul de plasare (anexa 2): între agenție, angajator și lucrătorul străin. Este contractul tripartit care stabilește drepturile și obligațiile tuturor celor trei părți și include elementele ofertei ferme de locuri de muncă.
• Contractul individual de muncă al străinului (anexa 3): între angajator și lucrătorul străin. Este contractul de muncă propriu-zis, adaptat la specificul lucrătorului străin.

Aceste trei contracte funcționează împreună. Contractul de prestări servicii pune bazele relației agenție–angajator; contractul de plasare adaugă lucrătorul și formalizează condițiile; contractul individual de muncă încheie raportul de muncă efectiv. Fiecare are propriul model obligatoriu.

Modele obligatorii și nulitatea absolută

Punctul cel mai important al ordinului, din punct de vedere practic, este caracterul obligatoriu al modelelor. Agențiile de plasare și angajatorii înregistrați care beneficiază de serviciile acestor agenții au obligația de a folosi exclusiv modelele-cadru aprobate la încheierea contractelor.

Sancțiunea este severă: contractele încheiate cu nerespectarea elementelor obligatorii stabilite în modele sunt lovite de nulitate absolută, în condițiile legii. Nulitatea absolută înseamnă că acel contract este considerat, juridic, ca și cum nu ar fi existat. Pentru un angajator, asta poate avea consecințe serioase asupra legalității angajării și a șederii lucrătorului. De aceea, folosirea modelului corect nu este o formalitate, ci o condiție de validitate.

Ordinul lasă totuși o marjă de flexibilitate: prin negociere între părți, contractele pot cuprinde și clauze specifice suplimentare, atât timp cât respectă legea. Modelul fixează minimul obligatoriu; părțile pot adăuga, dar nu pot omite elementele esențiale și nu pot coborî sub protecțiile prevăzute.

Obligația contractelor bilingve

Ordinul confirmă și detaliază o obligație deja prezentă în OUG 32/2026: contractul de plasare și contractul individual de muncă al străinului se redactează obligatoriu în limba română și, după caz, în limba statului de origine a lucrătorului ori într-o limbă de circulație internațională pe care acesta o înțelege sau despre care se presupune în mod rezonabil că o înțelege.

Un element important de reținut: în cazul redactării în mai multe limbi, versiunea în limba română este versiunea autentică din punct de vedere juridic. Adică, dacă apar diferențe de interpretare între versiuni, textul românesc prevalează. Acest lucru protejează claritatea juridică, dar înseamnă și că traducerea trebuie făcută corect, fiindcă lucrătorul trebuie să înțeleagă efectiv ce semnează.

Contractul de prestări servicii (agenție–angajator)

Primul model reglementează relația dintre agenție și angajator. Obiectul lui este prestarea, de către agenție, a serviciilor de identificare, selectare și plasare a lucrătorilor străini, pentru ocuparea locurilor de muncă vacante comunicate de angajator la ANOFM, pentru ocupații cuprinse în Lista ocupațiilor deficitare.

Câteva elemente relevante pentru angajator din acest model:

• Agenția completează cererea unică prin platforma WorkinRomania.gov.ro, pentru viza de lungă ședere pentru angajare tip D/AM2 (lucrători permanenți, sezonieri, transfrontalieri).
• Angajatorul trebuie să declare că desfășoară efectiv activitate de minimum un an în domenii compatibile cu ocupațiile deficitare.
• Oferta fermă de locuri de muncă, cu toate elementele cerute de lege, devine anexă obligatorie a contractului.
• Este interzisă perceperea de taxe sau comisioane de la lucrătorii străini pentru serviciile de plasare. Onorariul îl plătește angajatorul, prin virament bancar, per lucrător plasat.

Oferta fermă de locuri de muncă, anexată acestui contract, este ea însăși foarte detaliată: cuprinde funcția și codul COR, durata angajării, timpul de muncă și repausurile, salariul brut și net, salariul minim, sporurile, concediul, condițiile de muncă și SSM, taxele și contribuțiile, despăgubirile, precum și condițiile de cazare, hrană, transport și repatriere.

Contractul de plasare (tripartit)

Al doilea model este contractul de plasare, semnat de agenție, angajator și lucrătorul străin. Este, probabil, cel mai important pentru protecția lucrătorului, fiindcă reunește toate condițiile reale ale relației de muncă și le aduce la cunoștința lucrătorului înainte de plecarea din țara de origine.

Modelul standardizează în detaliu elementele esențiale ale relației de muncă: funcția și cerințele, durata angajării și perioada de probă, timpul de muncă și repausurile, remunerația (brut, net, tarif orar, dată de plată), sporurile, concediul, condițiile de muncă și securitatea muncii, taxele și contribuțiile, despăgubirile, cazarea, hrana și transportul.

Tot aici sunt prevăzute reguli importante privind schimbarea angajatorului: lucrătorul nu poate avea inițiativa schimbării angajatorului timp de 6 luni de la începerea activității înregistrate în REGES-ONLINE, cu excepția cazurilor justificate de încălcări grave ale obligațiilor de către angajator; iar după această perioadă, schimbarea se poate face doar prin agenția de plasare parte a contractului, până la împlinirea a 2 ani de la începerea activității.

Contractul individual de muncă al străinului

Al treilea model este contractul individual de muncă propriu-zis, încheiat între angajator și lucrător, în temeiul Codului muncii, al OUG 32/2026 și al ofertei ferme. Pe lângă elementele clasice ale oricărui contract de muncă (funcție, loc de muncă, durată, timp de lucru, salariu, concediu), modelul include clauze specifice lucrătorului străin.

Câteva dintre acestea sunt deosebit de relevante pentru angajator:

• salariul se plătește în contul bancar al salariatului, cu indicarea expresă a contului;
• dacă angajatorul asigură cazarea, costul chiriei reținut din salariu nu poate depăși 25% din salariul net al lucrătorului, cu indicarea procentului convenit;
• restricția de 6 luni privind schimbarea angajatorului, cu data înregistrării în REGES-ONLINE completată expres;
• obligația de notificare a agenției și a IGI, în 5 zile lucrătoare, în caz de absență nemotivată mai mare de 3 zile, încetare a contractului sau situații de pericol ori exploatare;
• o clauză dedicată cursului de limba română și integrare.

Practic, acest model transformă în clauze concrete, cu rubrici de completat, obligațiile pe care OUG 32/2026 le impunea la nivel de principiu. Pentru angajator, asta înseamnă că fiecare obligație devine vizibilă și verificabilă direct în contract.

Cursul de limba română, clauză obligatorie în contract

Un element care merită subliniat separat, fiindcă mulți angajatori îl tratează ca pe ceva opțional sau secundar: cursul de limba română apare explicit, ca obligație, în modelele de contract aprobate prin acest ordin. Practic, organizarea unor cursuri de limba română pentru angajați străini devine parte din contractul standardizat, nu o opțiune lăsată la latitudinea firmei.

În contractul individual de muncă al străinului există un articol dedicat (art. 17 din model) prin care angajatorul se obligă să asigure cursuri de limba română care să cuprindă și elemente de integrare culturală și socială, pe o perioadă de minimum 6 luni de la data înregistrării activității în REGES-ONLINE, cu o durată de cel puțin 6 ore pe săptămână. Modelul conține chiar rubrici de completat pentru modalitatea de organizare, pentru furnizorul sau instituția care asigură cursul și pentru programul cursurilor.

Aceeași obligație apare și în contractul de plasare, printre obligațiile angajatorului. Cu alte cuvinte, cursul de limba română nu mai este o recomandare, ci o clauză contractuală obligatorie, cu un loc anume în document unde trebuie indicat cine îl asigură. Pentru angajator, întrebarea nu mai este „dacă”, ci „cine” completează acea rubrică de furnizor.

Recuperarea costurilor dacă lucrătorul pleacă devreme

Un aspect important și mai puțin cunoscut, care protejează investiția angajatorului: dacă lucrătorul nu respectă perioada de 6 luni și schimbă angajatorul mai devreme fără motiv justificat, angajatorul poate recupera sumele investite în cursurile de limba română, în cazare și în transport, potrivit prevederilor OUG 32/2026 reflectate în model.

Pentru un angajator care ezită din cauza costurilor, acesta este un argument practic: investiția în integrarea lucrătorului, inclusiv în cursul de limba română, nu este pierdută necondiționat. Cadrul legal prevede un mecanism de recuperare în situația în care lucrătorul pleacă prematur și nejustificat. Organizarea corectă a cursului, cu documentație clară, ajută și la dovedirea acestor sume, dacă recuperarea devine necesară.

Protecția lucrătorului împotriva abuzurilor

Modelele de contract conțin și un set clar de protecții pentru lucrătorul străin, pe care angajatorii corecți le respectă oricum, dar pe care e bine să le cunoască expres, fiindcă nerespectarea lor atrage răspundere.

• interdicția de a reține documentele de identitate ale lucrătorului (pașaport, permis de ședere), sub orice formă sau pretext;
• interdicția de a restricționa libertatea de mișcare a lucrătorului în afara programului de lucru;
• interzicerea oricărei forme de muncă forțată sau de constrângere;
• interdicția de a substitui condițiile convenite cu unele inferioare;
• interdicția perceperii de taxe de plasare de la lucrător;
• obligația de a garanta accesul lucrătorului la proceduri de reclamație și raportare a abuzurilor, în condiții de confidențialitate.

Modelul de contract de plasare include și datele de contact ale instituțiilor la care lucrătorul poate sesiza încălcări: Inspecția Muncii, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), Poliția Română, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Pentru angajator, cunoașterea acestor protecții nu este doar o chestiune de conformare, ci și de evitare a unor sancțiuni serioase.

Reguli tranzitorii: ce contracte se schimbă

Ordinul stabilește clar ce se întâmplă cu contractele existente față de cele noi:

• Contractele aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a ordinului (11 iunie 2026) rămân supuse dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii lor. Nu trebuie refăcute retroactiv.
• Contractele care urmează a fi încheiate după această dată trebuie să respecte în mod obligatoriu modelele-cadru noi.

Practic, dacă ai deja contracte în derulare, ele rămân valabile sub regimul vechi. Dar pentru orice angajare nouă de lucrător străin prin agenție, de acum înainte, modelele obligatorii se aplică. Acesta este momentul în care angajatorii și agențiile trebuie să-și actualizeze documentația.

Ce trebuie să facă angajatorul acum

Pe scurt, pașii practici pentru un angajator care folosește sau intenționează să folosească lucrători străini prin agenții de plasare:

• asigură-te că agenția cu care lucrezi folosește exclusiv modelele-cadru aprobate prin Ordinul 655/2026;
• verifică prezența tuturor elementelor obligatorii în contracte, fiindcă lipsa lor atrage nulitatea absolută;
• asigură redactarea bilingvă (română + limba înțeleasă de lucrător), cu versiunea română ca versiune autentică;
• completează corect oferta fermă de locuri de muncă, cu toate detaliile cerute;
• stabilește din timp cine asigură cursul de limba română și integrare, fiindcă este o clauză obligatorie cu rubrică dedicată în contract;
• păstrează documentația organizată, inclusiv dovezile privind cursul, cazarea și transportul, utile și pentru o eventuală recuperare a costurilor;
• pentru interpretarea exactă în cazul firmei tale, consultă un specialist juridic.

Întrebări frecvente

Ce aprobă Ordinul 655/2026?

Aprobă modelele-cadru obligatorii pentru trei contracte din activitatea de plasare a lucrătorilor străini: contractul de prestări servicii (agenție–angajator), contractul de plasare (agenție–angajator–lucrător) și contractul individual de muncă al străinului. Este publicat în M.Of. 484 din 11 iunie 2026 și în vigoare de la aceeași dată.

Sunt obligatorii aceste modele de contracte?

Da. Agențiile de plasare și angajatorii care apelează la ele trebuie să folosească exclusiv modelele-cadru aprobate. Contractele care nu respectă elementele obligatorii sunt lovite de nulitate absolută. Părțile pot adăuga clauze suplimentare negociate, dacă respectă legea.

În ce limbă trebuie redactate contractele?

Contractul de plasare și contractul individual de muncă se redactează obligatoriu în limba română și, după caz, în limba statului de origine a lucrătorului sau într-o limbă de circulație internațională pe care o înțelege. Versiunea în limba română este cea autentică din punct de vedere juridic.

Cursul de limba română apare în aceste contracte?

Da. Cursul de limba română și integrare (minimum 6 luni, cel puțin 6 ore pe săptămână) este o clauză obligatorie, cu rubrică dedicată pentru furnizor, atât în contractul individual de muncă al străinului, cât și printre obligațiile din contractul de plasare.

Pot recupera banii investiți în curs dacă lucrătorul pleacă devreme?

Da, în condițiile legii. Dacă lucrătorul nu respectă perioada de 6 luni și schimbă angajatorul mai devreme fără motiv justificat, angajatorul poate recupera sumele investite în cursurile de limba română, cazare și transport, potrivit OUG 32/2026 reflectate în model.

Trebuie să refac contractele aflate deja în derulare?

Nu. Contractele aflate în curs de executare la 11 iunie 2026 rămân supuse regimului legal de la data încheierii lor. Doar contractele încheiate după această dată trebuie să respecte obligatoriu noile modele-cadru.

Informațiile din acest articol au caracter orientativ și nu constituie consultanță juridică. Conținutul exact al Ordinului 655/2026 și al anexelor, precum și aplicarea în cazul fiecărei firme, trebuie verificate în textul oficial publicat în Monitorul Oficial nr. 484 din 11 iunie 2026 și, după caz, cu un specialist juridic.